Dupa cum am spus si in articolul anterior, importanta busuiocului si utilizarile sale multiple, fac ca aceasta planta sa fie foarte des cultivata in gradini, in sere, in ghivece sau chiar si ca planta de balcon.

Cultivarea busuiocului

E recomandat ca busuiocul sa fie cultivat în soluri bogate în humus, uşoare şi bine drenate. Cel mai bine se dezvoltă într-o zonă însorită a grădinii, dar busuiocul poate fi cultivat şi în ghiveci.

Semanarea busuiocului in grădină se realizeaza în luna martie. Se recomanda un semanat pe straturi îngrăşate cu gunoi de grajd. La aproximativ 1-2 săptămani de la semănare busuiocul trebuie să răsară. La mijlocul lunii mai se răresc plantulele la 20 -25 cm distanţă una de alta.

În regiunile mai reci răsadurile trebuiesc protejate de frig pănă la începutul lunii iunie. Pot fi semănate în ghivece şi atunci cand se încălzeşte vremea (peste 10ºC, caci busuiocul nu suportă temperaturi mai scăzute) pot fi mutate în grădină.

Plantele se dezvoltă optim la temperaturi cuprinse între 20-25ºC, dar suportă şi temperaturi mai ridicate.

În perioada de dezvoltare a plantei solul trebuie aerat şi plivit.

Înflorirea plantei  are loc în lunile iulie-august

Dacă dorim îndesirea plantei se pot tăia varfurile vegetative.

Afla mai multe informatii despre busuioc!

Recoltarea busuiocului

Se taie tulpina plantei proaspăt inflorite puţin deasupra solului şi se usucă în locuri umbroase. La depozitare busuiocul trebuie ferit de lumină şi umiditate.

Pentru a folosi busuiocul in salate putem recolta doar cateva din frunzele tinere, lasand planta să se dezvolte în continuare.

Sursa foto: http://ecoki.com

Busuiocul

Ocimum basilicum

Busuiocul era venerat ca o plantă sfantă în India, a fost găsit în mormintele din piramidele egiptene, este considerat ca o plantă sacră şi este folosit şi acum în ritualurile multor religii. În tradiţia populară romanească se spune că te ajută să îţi visezi ursitul şi poartă noroc în dragoste, iar în unele zone este numit “buruiana dragostei”. Busuiocul este înconjurat de multe legende: se spune despre el că a crescut pe locul unde împăraţii Constantin şi Elena au descoperit Sfanta Cruce sau că ar fi răsarit din lacrimile unui tanăr care şi-a pierdut iubita ……… şi poveştile pot continua.

Am reuşit să vă trezesc interesul?

Şi încă nu am spus nimic despre multiplele întrebuinţări ale busuiocului.

Busuiocul in alimentaţie – frunzele tinere pot fi adăugate la salate. Dacă uscăm şi fărmiţăm ramura de busuioc înainte de a înflori o putem utiliza în locul piperului la condimentarea mancărurilor. Se poate folosi ca mirodenie la prepararea supelor, sosurilor, fripturilor, vanatului, pastelor, murăturilor şi la orice  preparate care conţin roşii şi usturoi. La unele mancăruri se poate folosii în combinaţie cu cimbrul şi rozmarinul.

Busuiocul ca plantă medicinală – Are actiune antibiotică, antiinflamatoare, antifungică, antitusivă şi febrifugă. Se poate folosi ca energizant psihic. În problemele aparatului digestiv ajută la reducerea spasmelor stomacului, ajută la desfăşurarea în bune condiţii a procesului de  digestie, contribuie la cresterea apetitului, se poate folosi în tratamentul flatulenţei şi aerofagiei etc. Are un efect revigorant dacă se adaugă în compoziţia plantelor aromatice folosite pentru baie. Are o acţiune dezinfectantă asupra apei. După unii autorii busuiocul este un adevarat elixir al tinereţii.

Consumarea în cantitaţi mari a busuiocului nu este indicată femeilor însărcinate şi copiilor foarte mici.

Busuiocul ca planta decorativă se poate folosi oricare din cele peste 50-60 de soiuri de busuioc. Putem îmbina utilul cu plăcutul avand în bucătărie un ghiveci cu busuioc care va aduce o nota de prospeţime prin aspectul lui, mirosul degajat şi un plus de savoare mancărurilor gătite cu el.

Citeste si despre cultivarea busuiocului !

Sursa foto: erbe.altervista.org