Fiecare gradina este insufletita de cel care are grija de ea, din acest motiv fiecare are o poveste a ei. Este gradina din copilarie, gradina din adolescenta, gradina de acum si gradina din vis.

Cand i-am dezvaluit Cristinei pasiunea mea pentru gradina discutia noastra nu cred ca a mai atins si alte subiecte. Am vazut ca-i place mult gradinavesela.ro si am provocat-o sa raspunda la cateva intrebari. Am realizat astfel ca nu exista doar gradina de acum. Gradina a fost si va fi mereu in viata fiecaruia, cu amintiri, emotii, trairi, vise…. Va invit sa cititi mai jos ce a iesit!

Printre randuri am inserat cateva poze facute zilele trecute de Cristina.

Gradina vesela: Cristina, ce rol joaca gradina in viata ta? Pasionata, admiratoare?
Cristina: Am crescut in casa “pe pamant”, cu o curte mare, gradina de flori (in fata casei, la strada… deh! Sa fie admirata si de trecatori! ), gradina de legume, si o alta, speciala pentru… pasari. De la primii pasi, pana la 18 ani m-am dezvoltat intr-un cadru 100% natural, si vrand-nevrand gradinaritul cred ca mi-a cam intrat in sange. Imi plac la nebunie activitatile desfasurate in aer liber si mi se par miraculoase lucruri banale precum… transformarea unui bulb, intr-o superba floare sau a unui copacel firav, plantat de tine, intr-un arbore falnic. Mirosul de iarba proaspat cosita, de fan, de vreascuri arse (toamna, cand se face curatenie), de mere coapte culese direct din copac… toate acestea nu se pot compara cu nimic! Nu cred ca e vorba de “pasiune” sau “admiratie”, sau poate doar evit eu sa folososc astfel de cuvinte mari. In cazul meu totul se rezuma la STARI, si am incercat mai sus sa le schitez vag.

GV: Poveste-mi o experienta frumoasa legata de gradina, dar si un vis.

Cristina: Nu stiu daca e o experienta frumoasa, dar e primul lucru care mi-a venit in minte si care imi trezeste sentimente frumoase.

Mare parte din copilarie am petrecut-o explorand toate gradinile situate pe dealurile din vecinatatea casei mele. Intre 10 si 14 ani (lol, ce activitati au acum fetele la aceste varste) eu si prietenii mei ne testam calitatile de… mici constructori. Da, da… nu radeti! Ne imparteam – fetele si baietii -, construiam separat cate o coliba (din crengi de alun impletite), iar cea care iesea mai frumoasa si tinea mai mult era castigatoare. La sfarsit ne aduceam paturi si stateam acolo, citeam sau jucam carti. Seara faceam foc de tabara, coceam cartofi, porumb si fripturi. Distractia se spargea la putin timp dupa caderea intunericului: in departari rasunau strigatele (uneori amenintarile!) parintilor care ne cautau disperati.

Vis…

Cum de ceva ani buni locuiesc in Bucuresti, vizitez foarte rar gradina mea, care este situata intr-un mic oras de pe Valea Prahovei. De fapt parintii au grija de ea, si deocamdata incearca sa o faca sa fie cat mai roditoare. Imi doresc gradina mea vesela, de/in care sa ma bucur in fiecare zi. Dar asta se va intampla probabil mai curand decat sper. Apoi imi voi dori o gradina mai mare, mai bogata, mai frumoasa decat cea a vecinilor… pentru ca asa se intampla cu visele (si in viata, in general).

GV: Ce admiri la o floare? Si care e floarea preferata?

Cristina: Imi plac toate florile. Cele mici, delicate, pe care le cresti greu si care necesita multa truda. Dar le admir uneori poate mai mult pe cele salbatice, care se dezvolta in cele mai dificile conditii, dupa cum bate vantul dar mai ales ploile. Pe langa frumusetea pura, stranie, parca au si… demnitatea lor. Nu-s cuvinte mari; daca ne-am acorda noua mai mult timp, eu cred ca natura ne poate arata si invata multe.

Nu am o floare preferata. Depinde de situatie si de stare. Margarete, frezii, zambile, bujori, lalele, trandafiri, toate au “povestea” lor minunata.

GV: Ce ar contine gradina ideala a Cristinei?

Cristina: Flori care sa ma inveseleasca in fiecare anotimp, brazi, mesteceni, un alun, un gutui, zmeura, coacaze si multe altele!

GV: Ce le transmiti cititorilor blogului gradinavesela.ro si ce-i lipseste acestui blog?

Cristina: Cititorilor le transmit sa-si reintoarca fata si sufletul la natura. Iar cei care au deja invatata “lectia” asta, sa ii ajute pe cei din jurul lor sa faca la fel!

Sa fie mai (inter)activ! Va doresc mult success!